Parteneriat romano-britanic
Dupa o prima campanie de sapaturi in 1965, cercetarile au fost reluate in 1967 si 1968. Odata cu avansarea lucrarilor la barajul de la Portile de Fier, eroziunea malului s-a accentuat. Caracterul urgent al sapaturiilor de salvare din alte asezari din amonte (care urmau sa fie acoperite total de ape) si fondurile limitate au dus la intreruperea cercetarilor pana in 1982. De atunci si pana in 1997 cercetarile au continuat in fiecare an, fiind reluate in 2001-2002 si din nou din 2006 in cadrul unui proiect comun de cercetare romano-britanic, avand ca parteneri Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”, Universitatea din Edinburgh si Muzeul Regional Portile de Fier din Drobeta Turnu Severin.
Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir
Zona care a supravietuit din situl arheologic Schela Cladovei- punct Canton (km 854) este localizata pe prima terasa a Dunarii, la o inaltime de 2-4 m fata de nivelul actual al fluviului, spre iesirea in directia Orsova din municipiul Drobeta Turnu Severin. Traditional, se considera ca situl arheologic se intindea pe o lungime de circa 1 km, intre fostul canton de cale ferata 1 si o statie de pompare a apei. La constructia celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si II, situl a fost puternic afectat, cresterea nivelului apei distrugand o mare parte din el.
„Evident ca asemenea descoperiri nu se rezuma doar la acest punct, adica doar la cartierul municipiului Drobeta Turnu Severin, sunt mult mai multe asezari, localitati pe Dunare, unde au mai fost descoperite vestigii ale acestor culturi. Dupa descoperirile din anii 60, atat pentru descoperirile de la noi, cat si de pe malul drept al Dunarii, din Serbia, aceasta manifestare cultura a primit denumirea de Cultura Schela Cladovei – Lepenski Vir, dupa numele celor doua asezari eponime din Romania, respectiv Serbia”, mai spune muzeograful Marin Neagoe.
Descoperiri apartinand acestei manifestari culturale au mai fost inregistrate fie aici in zona Portilor de Fier la Icoana, la Razvrata, fie ceva mai jos la Ostrovul Corbului, la Ostrovul Mare, unde, de asemenea, s-au facut cercetari in perioada construirii celor doua hidrocentrale, Portile de Fier I si Portile de Fier II.
„Din nefericire, foarte multe situri au fost distruse in urma fluctuatilor nivelului Dunarii. Inclusiv asezarea de la Schela Cladovei a suferit periodic distrugeri importante, mai ales in perioada de dinainte de amenajarea lacului de acumulare pentru hidrocentrala Portile de Fier II, insa din fericire mai exista o suprafata necercetata din aceasta asezare, care poate oferi rezultate spectaculoase”, declara muzeograful severinean.
Locuinte de forma rectangulara
Zona a fost locuita inca din epipaleolitic, constituind nivelul cel mai valoros din punct de vedere documentar-istoric. Cultura Schela Cladovei-Lepenski Vir contureaza o civilizatie bine definita, dunareana, incadrata cronologic intre 7000-5000 i.Ch, evoluand de-a lungul mai multor faze. Pe parcursul cercetarilor au fost descoperite locuinte, vetre rituale si morminte. Corespunzator acestui nivel de viata sedentar au fost descoperite unelte agricole (sapaligi si plantatoare din corn de cerb).
