Aducerea copilului la lumina lumii printr-o operatie cezariana nu este o nastere fireasca, ci este doar o operatie in cadrul unei conjuncturi nefavorabile din punct de vedere medical.
Insa nasterea fireasca presupune implicarea fizica si emotionala a mamei in acest proces. In timpul unei nasteri mama este cea care se dedica si sufera, depunand cel mai mare efort, medicii avand o implicare secundara. Pe cand, la o operatie cezariana viitoarea mama nu participa atat de intens, putand cel mult sa-si faca griji, dar neputand interveni in niciun fel la venirea pe lume a bebelusului.
Iata ce spune Mantuitorul Hristos despre acest subiect:
„Femeia, cand e sa nasca, se intristeaza, fiindca a sosit ceasul ei; dar dupa ce a nascut copilul, nu-si mai aduce aminte de durere, pentru bucuria ca s-a nascut om in lume.” (Ioan 16, 21)
Conform statisticilor, in 1970, operatiile de cezariana reprezentau 5% din numarul de nasteri din intreaga lume, insa, in 2002, procentul crescuse la 26, informeaza ziarullumina.ro. Un alt studiu efectuat in SUA releva o rata a cezarienelor, pentru anul 2004, de 29,1%, iar in 2006, una din trei mame a adus pe lume copilul prin cezariana.
Romania sta destul de prost la capitolul statistici oficiale. Totusi, se estimeaza ca in perioada ianuarie-august 2005, una din cinci nasteri a fost prin operatie de cezariana. Fara a consulta vreo statistica, daca ne uitam in jurul nostru, ne putem da seama ca numarul acestor interventii chirurgicale a crescut in ultimii ani. Cele mai multe mamici ajung sa opteze pentru operatia de cezariana, desi nu au nici o problema medicala pentru a naste natural. in aceste conditii, si medicii ginecologi din Romania tind sa se specializeze in astfel de operatii, in defavoarea nasterilor normale. Femeile care apeleaza la cezariana sunt, de cele mai multe ori, speriate de travaliul chinuitor al unei nasteri naturale, insa nu se gandesc la repercusiunile emotionale pe care le poate simti pruncul dupa o astfel de interventie.
Despre efectele emotional-afective ale pruncului adus pe lume prin operatia de cezariana ne-a vorbit prof. psiholog Taisia Trica, directoarea Centrului de Asistenta Psihopedagogica din Buzau: „Nasterea prin cezariana este o interventie chirurgicala majora, care ar trebui recomandata numai in cazuri de exceptie, cand viata mamei sau a bebelusului este in pericol. Pentru nou-nascut, riscurile asociate nasterii prin cezariana sunt atat de natura fizica, cat si emotionala. Un bebelus nascut astfel (mai ales fara travaliu) se deosebeste fiziologic de unul nascut pe cale vaginala. Cezariana electiva (la cerere) se face cu o saptamana sau chiar mai mult inaintea datei probabile a nasterii, bebelusul putand fi fortat sa vina pe lume astfel chiar cu o luna inainte de termenul la care el ar fi dat singur semnalul ca este pregatit (prin declansarea contractiilor). De aici, si o vulnerabilitate mai mare de adaptare la noul mediu de dupa nastere. Este de netagaduit, in lumina cunostintelor psihologice si pediatrice de astazi, ca bebelusul experimenteaza la nastere o multitudine de senzatii ca durere, frig, foame, zgomote si lumini prea puternice, cadere in gol, manipulare tactila grosiera si mai ales o angoasa teribila in urma separarii de mama, pe care o percepe ca parte a corpului sau si de care este despartit in mod brutal si pentru mai mult timp in cazul operatiei de cezariana. intarzierea sau lipsa contactului piele pe piele, dupa nastere, duce la cresterea nivelului hormonilor de stres, care au un efect inhibator asupra sistemului imunitar, la reprize mai lungi de plans si dificultati de reglare a temperaturii.”
Nasterea naturala, o asteptare vegheata de insusi Dumnezeu
Pr. Paul Negoita, de la Biserica „Sfantul Apostol Andrei”, ne-a vorbit despre cum priveste Biserica problema nasterii prin cezariana si despre beneficiile aducerii pe lume a pruncilor pe cale naturala:
„in timpurile moderne, tehnica si stiinta au evoluat, insa aceasta evolutie, de multe ori, nu a fost insotita si de aspectul moral. Cercetarea in domeniul stiintelor medicale a creat in diferite sfere cresterea confortului personal si diferite mijloace de eliminare totala sau partiala a durerii. Nasterea unui copil este un moment important in viata oricarei familii, fiind pregatit cu foarte multa grija de toti membrii, in colaborare cu medicul. in Romania, numarul copiilor nascuti prin cezariana este in continua crestere deoarece, din motive de comoditate sau din alt fel de motive, unii medici recomanda obsedant aceasta forma de nastere. Aducerea pe lume a unui copil este insa un act natural, iar Dumnezeu a creat femeia cu capacitatea de a face fata acestui moment, beneficiind totodata de toate efectele fiziologice ale unei asemenea nasteri. De aceea, medicul are o mare raspundere a recomandarii pe care o face. Nasterea naturala nu poate fi privita ca un chin inutil prin care femeia trebuie sa treaca, ci ca un moment al implinirii unei asteptari pe care insusi Dumnezeu, cel ce binecuvanteaza intreaga faptura, o vegheaza prin legile naturale sadite in fiinta umana, dar si prin pronia divina. De aceea, atunci cand conditiile fizice ale unei nasteri naturale sunt indeplinite, darul lui Dumnezeu de a naste prunci in chip firesc, bucuria intalnirii directe cu viata care a pulsat noua luni de zile in interior, intr-un moment daruit de Dumnezeu, evitand aparitia pruncului intr-o stare de inconstienta a mamei, stare creata de anestezie, parcurgerea pana la final a sarcinii sunt tot atatea motive care pot constitui argumente pentru nasterea naturala. Cezariana trebuie sa ramana doar o solutie alternativa la care mama poate apela in conditii exceptionale, cand este neaparat necesar. Din pacate, in ultima perioada, nasterea naturala este o exceptie, iar cezariana, destinata cazurilor medicale, a devenit o regula impusa, si nu propusa ca o solutie care ar putea rezolva anumite insuficiente fizice”.
