Pictura renascentista,Cina cea de Taina, da nastere la noi speculatii care completeaza enigmaticul Cod al lui Da Vinci.
„Cina cea de Taina“ a lui Leonardo da Vinci este cea mai populara reprezentare artistica a ultimei cine a Mantuitorului. Marele pictor renascentist a reusit sa zugraveasca momentul dramatic in care Iisus anunta ca unul dintre apostoli il va vinde. Este insingurat si trist.
Geniul lui Da Vinci nu numai ca impresioneaza si astazi iubitorii de arta, dar genereaza si interpretari, mai mult sau mai putin veridice. Convinsi ca ascunde mistere inca neobservate, teologi, istorici, muzicieni, informaticieni si scriitori au descoperit noi mesaje, simboluri si coduri nedezlegate in compozitia lui Da Vinci. Daca vreti sa le studiati cu atentie, pe viu, nu pe Internet sau in cine stie ce copie kitschoasa, puteti admira clona uimitor de reusita care strajuieste altarul Bisericii Evanghelice din Rasnov.
Apropiindu-se data Pastelui (care la evrei inseamna sarbatoarea comemorarii iesirii din robia egipteana), Iisus a vrut sa cineze pentru ultima data impreuna cu ucenicii Sai. stia deja ca Iuda il vanduse si ca astepta doar momentul potrivit pentru a-L preda capeteniilor iudeilor. Cina cea de Taina s-a savarsit in ziua de 13 nisan (6 aprilie) a anului 30.
Scena cu Iisus inconjurat de cei 12 apostoli stand la masa a fost zugravita de multi artisti de-a lungul timpului. Dar cea mai populara ramane fresca lui Da Vinci, veche de peste 500 de ani. inaintea ei, au existat si altele. Fresca din catacomba Domitila (Roma) il reprezinta pe Hristos-invatator inconjurat de apostoli.
Se afla toti in jurul unei mese, invesmantati in alb. Chipul lui Cristos arata un Mantuitor foarte tanar, iar discipolii au fete de copii. Printre mozaicurile din Ravenna (secolul VI) exista o alta Cina cea de Taina. Apostolii stau in spatele lui Iisus, in semicerc. Aici, Iisus este matur, cu barba. in bisericile ortodoxe, Cina apare in numeroase icoane de lemn, iar in Romania, la Voronet, intalnim o Cina in care Iisus este plasat nu in centru, ci la marginea mesei.
Altfel de Cine, altfel de personaje
Cina din cripta bazilicii San Isidoro din Leon, fresca aparitinand picturii romanice, ne arata nu numai personajele stiute, ci si alti ucenici, cum ar fi Matia. Iuda primeste painea din mana lui Cristos, in timp ce, cu cealalta mana apuca un peste din tava, gest prin care isi dovedeste tradarea. Cea mai bogata in reprezentari ale Cinei cea de Taina este perioada Renasterii.
Domenico Ghirlandaio, din Florenta a pictat in 1480 o Cina in care Iuda e insotit de o pisica, simbol al infidelitatii. in tabloul lui, pictorul olandez Dirk Bouts din Louvain (1467) infatiseaza personajele fara aureole de sfinti, iar Iuda e pictat cu spatele. Cina cea de Taina a lui Juan de Juanes evoca momentul consacrarii painii de catre Isus, iar Iuda e surprins gata sa plece. in ultimele secole, artistii moderni au dat noi interpretari momentului Cinei.
La bazilica Sagrada Familia, Cina cea de Taina apare sculptata cu forme viguroase, de influenta cubista, pe fatada Patimilor. Este opera sculptorului J. M. Subirachs. Controversatul Dali a pictat si el Cina cea de taina (1955), intr-o ambianta futurista.
De ce Iisus n-are picioare?
Peste miile de variante ale Cinei cea de Taina din toate timpurile, cea a lui Da Vinci a ramas cea mai cunoscuta, dorita, copiata si interpretata. Are 460×880 cm. Pictura murala se gaseste in fosta sala de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. A fost realizata intre 1495–1498, in tempera si ulei pe ipsos.
Dupa putin timp, vopseaua a inceput sa se desprinda. in cursul secolelor, pictura a fost de mai multe ori restaurata, rezultatele fiind mai degraba negative, culorile intunecandu-se. Calugarii dominicani au distrus peretele inferior, deschizand o usa chiar la mijloc, eliminand astfel picioarele lui Iisus. Ultima restaurare, inceputa in 1948 si terminata la 28 mai 1999, a reinoit pigmentul colorant milimetru cu milimetru.
in august 1943, in urma unui bombardament aerian, tavanul incaperii s-a prabusit, dar pictura a ramas ca prin minune intacta, protejata doar de cativa saci cu nisip. in 1980, impreuna cu biserica si cu manastirea dominicana, opera lui Leonardo a devenit patrimoniu UNESCO. E vizitata din 15 in 15 minute de cate 25 de vizitatori. Pe an, sunt cam 320.000, de 3-4 ori mai putini decat numarul cererilor.
Litere care nu se vad
Cina lui Da Vinci este deosebita pentru ca, pentru prima oara, personajele sunt zugravite cu emotiile firesti din momentul cand au aflat de la Iisus ca „Unul dintre voi ma va trada“. Ca si pe Gioconda, multi pictori au incercat sa o reproduca, dar fara a reusi sa egaleze geniul originalului. Cina a ajuns si in productia industriala, pe oglinzi, mouse-pad-uri, fete de perna, brelocuri.
E cusuta pe goblenuri. E folosita in reclame si caricaturi. Exista si o formatie canadiana cu acest nume. Dar, mai presus de toate, Cina cea de Taina e studiata si rastalmacita in fel si chip.
Multi cred ca Da Vinci, autor a peste 600 de inventii, ar fi introdus cu buna stiinta in pictura mai multe mesaje codate. Niciun detaliu nu pare sa fie intamplator. Eroii cartii lui Dan Brown poarta un dialog despre „Cina cea de taina“, ajungand la concluzii care, daca ar fi adevarate, ar zdruncina din temelie crestinismul.
Astfel, de cativa ani ne macina gandurile ideea ca personajul din dreapta lui Iisus, cu un chip feminin, este Maria Magdalena, cu care Mantuitorul ar fi avut o legatura intima. intre ei, linia umerilor deseneaza un „M“, de la numele femeii. Tot intre ei, ar fi un „V“, simbolul Sfantului Graal. Iar daca imaginea femeii am muta-o la dreapta, Maria Magdalena ar sta cu capul pe Iisus, intr-un gest tandru.
Un prunc la Cina
O legenda spune ca Leonardo ar fi folosit acelasi barbat drept model pentru pictarea chipurilor lui Iisus si Iuda, cele doua personaje semanand foarte mult. in cartea „The Bible Fraud“ a australianului Tony Bushby, se vorbeste despre fratele geaman al lui Iisus. Unii spun ca in tablou n-ar fi Ioan, dar nici Maria Magdalena, ci fratele lui Iisus, asemanarea dintre ei fiind izbitoare.
Ca Iisus ar fi avut legaturi matrimoniale cu Maria Magdalena pare sa sustina si experimentul italianului Slavisa Pesci. Informaticianul a obtinut intai imaginea in oglinda a picturii. Apoi a suprapus-o peste original. Ceea ce a obtinut a dat nastere unor noi ciudatenii si scandaluri.
Prin intrepatrunderea celor doua imagini, se obtine silueta unei femei stand in picioare, cu un prunc in brate. Mai apare si un cavaler templier (Da Vinci facea parte din Ordinul Opus Dei, conform unor dosare secrete din Arhivele Nationale Franceze). Imaginea este neclara, de aici si acuzatia ca marea descoperire ar fi pura speculatie. Suprapunand partial cele doua picturi, Pesci a descoperit la marginea mesei chipul lui Da Vinci insusi.
Daca nu ascunde secrete codate, atunci fresca ascunde sigur compozitii muzicale. Aceasta este ultima descoperire a compozitorul italian Giovanni Maria Pala. El a aratat ca, daca asezam pe un portativ mainile apostolilor si ale lui Iisus, precum si painile de pe masa, exact la inaltimile la care sunt pozitionate in tablou fata de o linie orizontala imaginara, vom obtine o melodie de 40 de secunde.
Notele cantate de la dreapta la stinga, cum scria Da Vinci, formeaza o compozitie completa, solemna, in tempo lent, subliniind tragismul scenei biblice. Fiindca apostolii sunt grupati cate 3, atunci muzica se canta in masura de 3/4, asa cum se canta cea mai mare parte a muzicii din secolul XV. Dar de ce ar fi „ascuns“ Leonardo aceasta partitura in tablou si ce mesaj transmite melodia, nu s-a explicat inca.
Zodiacul lui Da Vinci
Un post de televiziune german a prezentat o alta teorie naucitoare despre tabloul lui Da Vinci. Autorii sustin ca in „Cina cea de Taina“, sub chipurile apostolilor se ascund cele 12 zodii. Iisus ar fi semnul Balantei, fiindca sta cu bratele departate. Toma, cu degetul in sus, mimeaza o intepatura, deci a semnul Scorpionului.
Gheorghe e pregatit sa apuce prada, fiind zodia Leului. Filip are bratele intoarse spre trup, ca un Rac. Matei e Sagetatorul, dar fara arc. Simon Zilotul e Berbecul fiindca tine degetele in forma de cerc, simbolul inceputului de an zodiacal. Ioan este zodia Fecioarei, Petru este Capricorn fiindca mana lui stanga pare sa semene cu botul unei capre, Iuda nu e nicio zodie, Taurul e Tadeu cu degetele ridicate precum coarnele taurului.
Andrei simbolizeaza Pestii dupa cum tine mainile astfel incat sa sugereze un pestisor cu innotatoare. Iar zodia Gemeni e reprezentata de Iacob Alfeu, frate cu Iacob. Specialistii au observat ca, data fiind precizia cu care au fost asezate personajele, aproape matematica, nu e de mirare ca apar atatea interpretari, care mai de care mai aiuristice.
Cina de la Rasnov
Biserica Evanghelica din Rasnov adaposteste doua replici ale Cinei ce de Taina. Una este pictata la 1500, pe peretele din stanga altarului. A fost descoperita acum cativa ani, cu ocazia lucrarilor de restaurare. Din pacate, pictura murala este in prezent puternic deteriorata, neputandu-se descifra detaliile operei contemporane cu Da Vinci.
Insa altarul, construit in 1682, este decorat cu o clona a celebrei lucrari a lui Da Vinci, realizata de pictorul Eduard Mores in 1929. Biserica poarta hramul Sfantului Matei, este cea mai veche ctitorie a Basarabilor din Transilvania, a fost amintita in documente prima oara la 1394 si are forma unei bazilici romane, fiind fortificata ulterior in stil gotic.
A treia in lume
„Cina cea de taina“ a lui Leonardo da Vinci este estimata la 510 milioane de dolari. Principalul motiv pentru care n-a fost vanduta sau furata pana acum este acela ca nu poate fi mutata. Este a treia in topul celor mai scumpe lucrari artistice din lume, dupa Capela Sixtina (789 milioane de dolari) si Gioconda (642 milioane dolari), scrie Efemeride.
